z'magoo

Creep nu a fost născut. Creep s-a născut. Mama lui nu a plâns, nu a ţipat şi nu a strâns din dinţi. L-a scuipat sec, apoi l-a uitat. Se împiedeca mai târziu de el prin casă şi îl impingea cu piciorul din drumul ei spre ceilalţi copii, care ştia că sunt ai ei. Creep nu a avut un nume până când nu a început să vorbească. Atunci şi-a ales singur unul. Iar când avea un nume, nu îl mai cunoştea nimeni. Creep nu a avut prieteni imaginari. El era un prieten imaginar pentru alţii. Apoi l-au uitat şi ei. Mai târziu, Creep s-a îndrăgostit. Şi a iubit-o până când aceasta a aflat. Nu a mai avut pe cine iubi. Acum a crescut, iubeşte din nou, dar nu ştie pe cine. Şi mai ales, nu ştie cum. I s-a spus în repetate rânduri asta. Creep învaţă din greşeli, pentru că nu îl învaţă nimeni. Şi chiar dacă acum nimeni nu îi vorbeşte, va veni o vreme când toată lumea o să îl asculte.