Treaba asta cu fericirea e ca Moş Crăciun. Trebuie să ajungă la toţi copiii, chiar dacă au fost cuminţi sau nu. Şi de asta o aştepţi. Deoarece ştii că va veni. Chiar dacă ultima oară purta urmele clare ale unui abuz mişel, tot ţi-a pus zâmbetul în colţul gurii. Şi chiar dacă data viitoare va veni răvăşită şi zgâriată de limbile ceasului, tot o vei îmbrăţişa. Nu te va deranja niciodata statutul ei de “sentiment usor”, care adoarme lângă prea multe persoane. Chiar pentru asta o iubeşti.
Tags: asteptare, fericire
E bine ca tu astepti fericirea sa vina la tine. Altii trebuie sa plece dupa ea… 206km.
Esti penibila jhoolia
mda..
sau nu